E drept, fanii maniaci, care prezic dispariţia de pe piaţă a Windows-ului şi generalizarea Linuxului pe calculatoarele personale (laptop şi desktop) par de la o vreme cam pisălogi şi în acelaşi timp visători. Cu toate eforturile unor echipe precum aceea de la Ubuntu sau cea de la Red Hat, la jumătatea lui 2011, sistemul de operare anunţat de Linus Torvalds pe 25 august 1991 nu rula pe mai mult de 2% din calculatoarele de acest tip, faţă de 68% Windows şi 7%, Mac OS X. Ar putea părea că tot zgomotul din jurul lui e nefondat.
Şi totuşi: nu numai calculatoarele sunt calculatoare, ca să spunem aşa. Cam inutil pe laptopuri şi desktopuri, Linuxul câştigă aproape în toate celelalte domenii, de la supercomputere şi mainframe-uri, la bancomate şi GPS-uri.
Cum se câştigă bani cu ceva gratisPare ciudat că un sistem de operare gratuit, ca Linuxul, poate aduce bani cuiva. Totuşi, pe baza lui se pot pune la punct nenumărate scheme de monetizare. Cinci din cele mai răspândite sunt următoarele:
• Distribuţii comerciale: pachete formate din sistemul de operare şi programe cu diferite scopuri, puse la punct şi actualizate permanent de companii ca Red Hat sau Novel (SUSE).
• Donaţii: fundaţii precum Canonical, cea care gestionează populara versiune Ubuntu, au bugete importante obţinute (şi) de la fanii distribuţiei.
• Reţelistică: configurarea serverelor de web sau de reţea locală (Samba), soluţiile de mail şi back-up, întreţinerea acestora sunt pâinea cea de toate zilele a multor companii de IT.
• Web Hosting: şase din cele mai bune zece companii de găzduire de Web rulau Linux la începutul lui 2010.
• În ultimă instanţă, aproape orice afacere de internet, dar şi orice companie care posedă o reţea de calculatoare câştigă bani din Linux, fiindcă acesta e soluţia cea mai ieftină şi solidă pentru aşa ceva.
